Conform unui raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), adolescenții români se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor sociale. Această problemă, cu implicații semnificative asupra sănătății mintale, relațiilor sociale și performanței școlare, devine din ce în ce mai acută în rândul tinerelor generații din România. Studiul a arătat că 22% dintre adolescenții români prezintă semne de dependență de social media, un procent alarmant de două ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Adolescenții români problematici pe internet sunt de două ori mai mulți comparativ cu media UE
România se află într-o situație îngrijorătoare, fiind pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește comportamentele de utilizare problematică a rețelelor sociale. Studiul OMS a fost realizat pe un eșantion de tineri din 40 de țări, iar concluziile sunt clare: tinerii români sunt mult mai predispuși decât media europeană să dezvolte comportamente care pot afecta negativ sănătatea mintală, viața socială și chiar performanța școlară.
Conform raportului, 22% dintre adolescenții români au comportamente care indică o utilizare problematică a platformelor de socializare, un procent considerabil mai mare decât media UE de doar 11%. Mai mult decât atât, România ocupă locul întâi, fiind urmată de Malta (18%) și Bulgaria (17%). Acest clasament subliniază gravitatea fenomenului în rândul tinerilor din țara noastră.
Ce înseamnă utilizarea problematică a social media?
Utilizarea problematică a rețelelor sociale este definită de OMS prin prezența a cel puțin șase dintre următoarele nouă simptome caracteristice: dificultatea de a se concentra pe alte activități decât platformele de socializare, nevoia de a accesa din ce în ce mai frecvent aceste platforme, anxietatea sau stresul atunci când nu se poate accesa internetul sau rețelele sociale, și încercările nereușite de a reduce timpul petrecut online. De asemenea, comportamentele incluzive sunt utilizarea rețelelor pentru a evada din fața problemelor personale, neglijarea activităților educative sau recreative și conflictele cu familia sau prietenii din cauza utilizării excesive a social media.
Aceste simptome, ce reflectă o dependență crescută de mediul online, nu doar că afectează viața de zi cu zi a adolescenților, dar pot avea și consecințe pe termen lung asupra sănătății lor psihice și fizice, precum și asupra relațiilor lor interpersonale.
Evoluția fenomenului în România
Fenomenul utilizării problematice a rețelelor sociale a luat amploare în România în ultimii ani. Potrivit raportului OMS, comparativ cu studiul realizat în 2018, procentul adolescenților români care prezintă comportamente problematice legate de utilizarea rețelelor sociale a crescut semnificativ. O creștere notabilă a fost observată mai ales în rândul băieților, unde cifrele au explodat.
La vârsta de 11 ani, aproximativ 17% dintre băieți și 18% dintre fete raportau un nivel problematic de utilizare a rețelelor sociale. La vârsta de 13 ani, aceste procente au crescut la 21% pentru băieți și 28% pentru fete. La 15 ani, fetele mențin un nivel ridicat de 28%, în timp ce băieții înregistrează o scădere ușoară, ajungând la 18%. Aceste date sugerează o tendință îngrijorătoare de creștere a utilizării problematice în rândul tinerelor generații.
Comparație cu alte țări
În contrast cu situația din România, țările din Europa de Vest și Scandinavia înregistrează rate mult mai mici de utilizare problematică a rețelelor sociale. De exemplu, în Olanda doar 5% dintre adolescenți prezintă un comportament problematic în ceea ce privește social media, iar în Ungaria și Suedia acest procentaj este de doar 7%. Alte țări din Europa Centrală și de Nord, precum Republica Cehă, înregistrează un procent de 8%.
Aceste diferențe semnificative între România și alte țări europene reflectă abordările diferite ale educației și ale gestionării utilizării tehnologiilor digitale. În timp ce în unele țări tinerii beneficiază de programe educaționale și strategii de prevenire mai bine implementate, România se confruntă cu o lipsă de măsuri eficiente pentru a combate acest fenomen.
Studiul OMS subliniază și faptul că adolescenții români păstrează contactul cu prietenii online într-o proporție mult mai mare decât media internațională. La vârsta de 11 ani, 24% dintre copiii din România își păstrează prietenii online, comparativ cu media internațională de doar 20%. La 13 ani, acest procent crește la 33% în România, față de 27% media internațională. La 15 ani, 36% dintre adolescenții români mențin relații online, în timp ce media internațională este de 31%.
Implicații și perspective pentru adolescenții români
Impactul acestei utilizări excesive și problematice a rețelelor sociale asupra adolescenților români este considerabil. La nivel psihologic, tinerii se confruntă cu un nivel crescut de anxietate, depresie și stres, iar relațiile sociale devin tot mai superficiale. La nivel educativ, timpul petrecut pe rețelele de socializare interferează cu performanțele școlare și cu dezvoltarea unor abilități esențiale de învățare. De asemenea, conflictele cu părinții și izolarea socială pot deveni din ce în ce mai frecvente.
În fața acestei situații alarmante, autoritățile și organizațiile educaționale trebuie să implementeze strategii de educație digitală pentru adolescenți, care să îi învețe să utilizeze tehnologia într-un mod echilibrat și sănătos. De asemenea, părinții au un rol crucial în a sprijini dezvoltarea unor obiceiuri digitale sănătoase și în a monitoriza comportamentele online ale copiilor lor.
România se află într-o poziție ingrată în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților, cu 22% dintre tineri prezentând semne de dependență de social media. Comparativ cu alte țări europene, România se află mult în fața mediei, iar tendințele sunt în creștere. Este esențial ca autoritățile, instituțiile educaționale și părinții să conștientizeze gravitatea fenomenului și să colaboreze pentru a implementa soluții eficiente care să protejeze sănătatea mintală a tinerelor generații și să promoveze o utilizare responsabilă a tehnologiilor digitale.
