Guvernul României a aprobat pachetul de reformă administrativă propus de Ministerul Dezvoltării și susținut de Coaliția de guvernare. Executivul anunță că măsurile vizează descentralizarea, eficientizarea administrației publice și reducerea cheltuielilor, cu obiectivul declarat de a crea un aparat de stat mai suplu și servicii publice mai eficiente pentru cetățeni.
Reforma aduce modificări atât la nivel central, cât și local, de la reducerea numărului de posturi până la simplificarea unor proceduri administrative și introducerea unor reguli mai stricte privind datoriile către autoritățile locale.
Peste 6.400 de posturi eliminate din administrație
Una dintre cele mai importante prevederi ale pachetului legislativ este reducerea numărului de posturi din cabinetele miniștrilor și ale demnitarilor din administrația centrală și locală.
În total, vor fi eliminate 6.409 posturi, atât ocupate, cât și vacante.
La nivelul administrației publice centrale, numărul angajaților va scădea cu 10%, cu excepția unor domenii considerate esențiale: educația, cultura, apărarea, ordinea publică și sănătatea, inclusiv spitalele și serviciile de ambulanță.
Pentru autoritățile locale, anul 2026 va fi unul de tranziție. Primăriile vor putea alege dacă reduc efectiv numărul de posturi sau doar cheltuielile salariale. Din 2027, însă, reducerea devine obligatorie: 30% din totalul posturilor, ocupate și vacante, vor trebui desființate.
Impact diferit pentru unitățile administrativ-teritoriale
Potrivit datelor oficiale, 731 de unități administrativ-teritoriale funcționează deja cu un personal considerat echilibrat și nu vor fi obligate să facă reduceri suplimentare.
În celelalte cazuri, la nivel național, se estimează o reducere medie de aproximativ 10% a posturilor ocupate.
În cazul comunelor mari, numărul angajaților va fi ajustat proporțional cu numărul de locuitori, măsură care ar putea duce la reorganizări suplimentare în anumite zone.
Descentralizare și acces mai simplu la fonduri
Pachetul de reformă include și măsuri menite să simplifice relația dintre autoritățile locale și structurile centrale.
Primăriile vor putea obține mai ușor atestarea domeniului public, adresându-se direct prefecturii, fără a mai fi necesară aprobarea autorităților centrale.
Noile reglementări creează posibilitatea preluării imobilelor abandonate sau fără proprietar. De asemenea, transferul unor bunuri din proprietatea statului către unitățile administrativ-teritoriale va fi simplificat, inclusiv în cazul imobilelor neînscrise în cartea funciară. Autoritățile locale vor avea obligația să le înscrie în termen de cel mult trei ani.
Proceduri mai simple pentru evenimente și spații comerciale
Reforma vizează și reducerea birocrației la nivel local.
Procedurile pentru organizarea de evenimente și pentru închirierea spațiilor destinate producătorilor sau comercianților vor deveni mai simple și mai puțin costisitoare. Până în prezent, aceste activități presupuneau proceduri complexe, iar în unele cazuri costurile depășeau veniturile obținute de primării.
În zonele cu deficit de personal, specialiștii în proiecte vor putea lucra cu jumătate de normă în două primării. Totodată, instituțiile publice, precum prefecturile și primăriile, vor putea transmite reciproc în folosință gratuită anumite imobile.
Reguli mai stricte pentru datornici
Pachetul introduce și condiții mai ferme în relația cu contribuabilii.
La vânzarea sau cumpărarea de imobile și autovehicule, atât vânzătorul, cât și cumpărătorul vor trebui să dovedească achitarea datoriilor către autoritățile locale.
În cazul amenzilor de circulație neachitate, după o perioadă de grație de 90 de zile, permisul de conducere poate fi suspendat temporar, proporțional cu suma restantă. Suspendarea nu presupune reținerea fizică a permisului, ci doar suspendarea valabilității acestuia.
Reacții din teritoriu: „Există riscul ca unele primării să nu mai poată funcționa”
La nivel local, măsurile au generat deja reacții.
Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președintele Filialei Vaslui a Asociației Comunelor din România, a atras atenția asupra dificultăților financiare cu care se confruntă primăriile.
Acesta a declarat că, în condițiile reducerii resurselor provenite din impozitul pe venit și TVA, multe unități administrativ-teritoriale riscă să nu mai poată plăti salariile. În opinia sa, situația este gravă, existând riscul ca unele primării să nu mai poată funcționa din lipsă de fonduri, în contextul creșterii cheltuielilor pentru utilități și servicii publice.
Reforma administrativă intră astfel într-o etapă decisivă, cu efecte directe asupra aparatului bugetar și a modului în care funcționează administrația locală. Rămâne de văzut cum vor fi aplicate măsurile în teritoriu și ce impact concret vor avea asupra comunităților.
